Nuante de toamna. Cheia

paradisiacpicture.deviantart.com

Nuante de toamna.

Intr-o seara de te trezesti in fata unei usi. Ce cauti acolo si de cand intri pe usa asta si  mai ales de ce...de ce ai ajuns in fata ei?

Si vantul a inceput sa bata si te ravaseste un pic.
Te opresti . Pasii te duc catre acel loc de dupa usile mari si grele. Se aud zgomotele orasului, dar tu ai zgomotele tale interioare. Si parca suna a doina de jale si parca suna a hip-hop nebun si parca suna a inima ce canta ea in ritmul ei.

Mai stai pe ganduri... ceva s-a schimbat.
Sa merg inainte. Si daca merg, unde ma duc? Si de ce vreau sa merg?
Si usa asta de unde a aparut in drumul meu?
Nu demult aveam o gramada de chei innodate si intram pe alte usi si stiam alte drumuri... si incet mana imi cade spre geanta. Ce de chestii sunt pe aici aruncate.
 E o cheie. Simpla si singura. Unde e mormanul meu de chei care ma ducea... ma ducea spre nici eu nu mai stiu unde? Si acum ce fac cu cheia asta, merg mai departe?
Si daca merg unde o sa ajung? Si daca merg o sa pot sa ma mai intorc sau e o usa cu un singur drum?

De ce imi mai pun atatea intrebari, pana la urma e singura cheie pe care o am. Uite ca am o cheie.

Intr-o seara te trezesti in fata unei usi si incepi sa intelegi ce cauti si de ce ai ales sa te duci acolo.

Si vantul incepe sa bata si te mangaie un pic, asa cum iti era dor sa ti se intample.