Carari pe tavan. Tavanul tau

Despre tavanul asta nu am scris niciodata . Cu toate ca stie atat de multe.

Am desenat atata lumi imaginare pe el, am privit atatea mii de stele si am vazut atatea abisuri incat incep sa cred ca harta mea aici e reprezentata.

Am aruncat atatea lacrimi spre el incat vad si cateva parauri incarcate cu ponegreala sufleteasca. Parauașele astea  pe cat sunt de mici pe  atat sunt de învolburate . Bag de seama ca trag nedejde a naste un rau. Mai sunt si cateva firicele de apa ce par să sece. E mal acum ...si  curand are sa se transforme in țărană. Uite mai spre nord e mult praf deja. Acolo sunt vanturile puternice ce vin chiar din centru... de acolo de unde toate pornesc  cu viata si unde se intorc sa simta permenenta zbatere. In nord... e un taram brazdat de batalii apringe cu mii de soldatei potrivnici migratiei spre centru.
 Au fost atatia zeci de pasi inainte incat unele carari par bătătorite mult prea tare si totusi... totusi ramane loc de drumuri noi!

( octombrie, 2014 )