Blestemul fericit

Francois Henri Galland(http://francoishenrigalland.com)

Am sa iti spun poveste despre noi
de cum credeam ca impartim la doi,
dar am vazut doar frunzele din toamna
si crengi uscate ce bateau spre rana.

A fost poveste cum nu era sa fie
nascuta din sclipire si multa nebunie.

A fost a mea iubire
purtata in nestire...
trimisa catre tine

A fost a ta iubire
dorita in nestire
pierduta adanc mine.

Au fost  si zile lungi,
juram ca n-ai sa ajungi!
Plangeam cu toata fiinta-mi
si-mi strigam credinta!
Credinta ca ai sa vii,
ca vine acea zi.

Au fost vorbe nespuse
si lacrimi nesupuse.

Noi am sfarmat si vise,
dorinte neatinse...

Noi ne-am vazut pe noi
si ne-am gandit la doi.
cand doi cu doi fac patru
acolo-i lacrimatu'.

Si n-am fost noi aceia
ce am simtit durerea,
stiam doar a zambi
din zori in zori de zi,
dar ei  ne zic cu totii
ca roata e rotunda
pamantul e la fel.

Stiu ca nu crezi in asta,
ca e doar visul meu,
si poate pentru tine
sunt drame intr-un eseu.

Nu e nici poezie,
 nici vreun roman de amor,
sunt suflete ce au fost
pribegite de amor.

Si apoi... grea e scaparea
de cei ce ne-au iubit,
si ei ne-au dat cu totul
blestemul fericit!